Muzica de fond

18 februarie 2018

România promoţională



Motto: „Ceea ce obţii pe gratis te costă prea mult” Jean Anouilh

        „Răzuind cuponul îţi cumperi paltonul”! „Doar în această săptămână puteţi achiziţiona trei salamuri plătind doar două”! „Trimiteţi un SMS cu cuvântul muştar la 0606060 şi câştigaţi excursia mult visată”! „Adunaţi 30 de puncte cumpărând de minimum 500 de lei de la magazinele Shopland şi veţi putea achiziţiona incredibilul set de cinci tigăi miraculoase la numai 399 de lei”! „Promoţie: un litru de ulei plus soluţie de desfundat wc-ul la doar 29 de lei”! „Şampon antimătreaţă plus foarfece de inox – 49 de lei”!
          Le-aţi auzit, nu-i aşa? Le cunoaşteţi... Acum totul e la promoţie. Toate au reduceri, toate au oferte speciale. Iar un popor sărac se înghesuie la aşa ceva ca multpreapătrunsele de Domnul la moaşte. Pentru reduceri, oamenii slabi la minte sunt în stare să spargă vitrine, să se calce-n picioare, să cumpere orice, doar pentru că e la preţ redus. Ei se gândesc (sau nu se gândesc!) că cineva vrea să piardă bani, şi că le face lor o favoare. Le vinde o marfă la subpreţ necâştigând nimic, doar pentru ca gospodina să-şi frigă poamele de pământ într-o tigaie promoţională. Sau că muştarul de Tecuci, cumpărat cu un leu mai ieftin se mulează mai bine pe micul ancestral. Din cauza sărăciei am ajuns să înghiţim toate ofertele departamentelor de marketing, care vând o marfă în pierdere, exclusiv în avantajul nostru. Aşa credem. Realitatea e alta. Însă nu o sesizăm din cauza sărăciei. Nimeni, niciodată nu o să vândă un obiect care valorează zece lei, cu şapte sau opt lei. În schimb, va cere pe el 30 de lei, iar după ce vinde suficient cât să-şi amortizeze investiţia, va face o promoţie şi va reduce preţul la 20 de lei. Sărăcanii se aruncă şi zgâlţâie vitrinele. Vânzătorul prosperă. Sărăcanul e în orgasm pecuniar pentru că a câştigat zece lei. Neştiind că, de fapt, a pierdut zece. Apoi vânzătorul mai face o promoţie şi stabileşte preţul la 11 lei. Alte vitrine făcute ţăndări, alte orgasme... Şi, uite aşa, toată lumea câştigă; vânzătorul capital iar sărăcanul iluzii. Comerţ. Marketing. Stimulare psihologică. Oameni care prosperă şi oameni care cred că fac economii. Da, oameni care cred... Ăsta e comerţul. O poveste narată credibil. Un basm. O păcăleală. Dar, se pare că omului îi place să fie păcălit. În perioada dintre promoţii doar cei care au nevoie de respectiva marfă o cumpără. Când e promoţie dau buzna toţi şi-şi cumpără tigăi chiar dacă mai au cinci seturi acasă. Sau orice altceva ce e la preţ redus.
          După 1990, când tot românul s-a făcut comerciant am luat şi eu calea Stambulului , să prosper. Aduceam toate mizeriile şi le vindeam la triplu preţ. Evident că am luat şi ţepe, mai ales la gecile din piele, din petice. Cred că le mai ţineţi minte; erau negre şi maro. Toată România era îmbrăcată cu ele. Ei bine, ienicerii şi spahii scapaţi netăiaţi de Ştefan cel Mare cereau 30 de dolari pe o geacă. Eu negociam şi o luam la 20. Băteam palma şi beam ceaiul oferit generos de toţi arkadaşii sultanului. Dar după câteva luni am reuşit să le cumpăr la cinci dolari bucata. Preţul corect. Turcii cereau un preţ uriaş pentru a putea negocia apoi (spre bucuria cumpărătorului!), astfel încât să rămână cu un câştig triplu sau dublu. La cinci dolari pe geacă ei câştigau puţin dar câştigau. Dar la 20? Acum mă gândesc cu oarecare jenă la românii cărora le-am vândut gecile la un preţ exorbitant. Săracii dădeau pe o geacă banii cu care-şi puteau lua o maşină de spălat ori un aragaz. Dar, vorba aia, „nu e prost cine cere, e prost cine dă”!
          Cu promoţiile astea e cam la fel. Lumea tânjeşte după ieftinituri fără să se gândească la faptul că acele trei salamuri pe care dă banii sunt de proastă calitate şi-şi bagă singuri otravă în stomac. Sau că nu există tigăi sau orice marfă care să fie vândută în pierdere. Comerciantul câştigă oricum. Iar cumpărătorul pierde mereu. Mai ales când îşi umple coşul de cumpărături cu produse alimentare, la promoţie. Alea ori sunt la limita expirării, ori sunt bombe chimice. Ce e mai bine? Să cumperi trei salamuri la preţ de două sau să stai prin spitale după îngurgitarea lor? Meditaţi cu atenţie, oameni buni, la promoţii. Altfel, în curând, vor face şi popii reduceri promoţionale: îngroapă trei la preţ de doi!
Sorin Oros